Drapelul României

*Prima pagina*

*Despre Romania*

*Despre Basarabia*

*Cultura si traditii*

*Limba Romana*

Vizitatori - 02/12/2007 - Free Hit Counter adminro-oriunde.com   - Doriţi sa transmiteţi ceva ?

 

Adauga site-ul la Preferate!

Locations of visitors to this page
 
 
 
ROMÂNIA ORIUNDE...

PĂMÂNTURI ROMÂNEŞTI

Am fost creat din pământul

special al Ţării mele.

El îmi dă bucuria vieţii,

El mă face să sufăr

El mă împinge înainte,

El mă face să suspin.

El rămâne

în profunzimea

sufletului meu

până voi redeveni pământ

ROMÂNESC.

Păun Daniel

 

Nae Caranfil, regizor de Oscar

29 August 2008

Filmul lui Nae Caranfil "Restul e tăcere" a fost selectat, de un juriu format din şase critici, dintr-o listă de 10 pelicule propuse de CNC, pentru a reprezenta România la Oscaruri. Pelicula se adaugă propunerilor a altor 95 de ţări, pentru a fi nominalizată la Oscarul pentru cel mai bun film străin la ediţia cu numărul 81 a Premiilor Oscar, ce va avea loc în februarie 2009.

Juriul a ales prin vot secret "Restul e tăcere" al lui Nae Caranfil, dintr-o listă de 10 titluri, în care mai figurau şi două pelicule de Radu Gabrea - "Călătoria lui Gruber" şi "Cocoşul decapitat", "Boogie" de Radu Muntean, "Supravieţuitorul" de Sergiu Nicolaescu, "Un acoperiş deasupra capului" de Adrian Popovici, "Logodnicii din America" de Nicolae Mărgineanu, "Legiunea străină" de Mircea Daneliuc, "Îngerul necesar" de Gheorghe Preda şi "Podul de flori", documentarul lui Tomas Ciulei.

"Restul e tăcere" a fost votat de majoritatea membrilor juriului, deoarece în ultimii anii Oscarul preferă filmele de amploare narativă, care acoperă un anumit timp şi antrenează multe personaje.

Academia Americană aşteaptă propunerile din partea a 96 de ţări, fiecare putând să înscrie un singur titlu, până la data de 30 septembrie 2008. Dintre acestea vor fi făcute 5 nominalizări.

Sursa: Independent

Cine merge la Oscar, după „432”

Miercuri, 25 iunie 2008

CNC a primit, ieri, invitaţia Academiei Americane de Film de a face o nouă propunere la Oscar. Favoriţii sunt „Restul e tăcere” şi „Boogie”.

Pănă pe 1 octombrie, România trebuie să trimită Academiei Americane de Film titlul peliculei româneşti care va concura la Oscar, la categoria cel mai bun film străin, în februarie 2009.

Invitaţiile au fost trimise săptămăna aceasta către 96 de ţări. Ieri, formularele  de înscriere au ajuns şi la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), care se ocupă în fiecare an de trimiterea acestei propuneri. Sunt eligibile doar filmele care au avut premiera în ţară între 1 octombrie 2007 şi 30 septembrie 2008 şi au rulat cel puţin o săptămână în cinematografe.

În această schemă se încadrează, până...citeşte

Dan Puric, într-o carte

Sâmbătă, 03 Mai 2008 / EVENIMENTUL ZILEI

Actorul şi regizorul Dan Puric va lansa, luni, de la ora 19.00, volumul „Cine suntem“, la Sala Rapsodia. Titlul volumului este dat de un capitol din carte al cărui conţinut îl reflectă pe cel al unei serii de conferinţe cu acelaşi nume, susţinute de autor la Bucureşti, Cluj, Oradea, Arad, Iaşi şi Constanţa. Actorul conduce Compania Passe-Partout, pe care a înfiinţat-o în 1999, alături de care a realizat spectacole precum: „Made in Romania“, „Costumele“, „Hic sunt leones“, „Cei 150“ şi „Don Quijote“.

Volumul „Cine suntem“ este publicat la Editura Platytera şi are un preţ de 18 lei.

"Felicia, înainte de toate", selectat la Atelierul Cinéfondation, la Cannes

BUCUREŞTI / 1.04.2008

Proiectul "Felicia, înainte de toate", scris de Răzvan Rădulescu şi Melissa de Raaf, a fost selectat, alături de alte 14 din tot atâtea ţări, să participe la cea de-a patra ediţie a Atelierului Cinéfondation (16-23 mai) din cadrul Festivalului de Film de la Cannes, potrivit Variety...citeşte

Saptamana Teatrului Romanesc la Madrid

de D.S. / HotNews.ro
Luni, 31 martie 2008

In perioada 6-13 aprilie 2008 se desfasoara la Teatro del Arenal din Madrid "Saptamana Teatrului Romanesc", la care participa sase companii teatrale bucurestene. In paralel, Sala Ambigú a teatrului Arenal gazduieste doua expozitii, "Ingeri pe sticla" de Maria Constantinescu si "Imagini care spun povesti" a artistilor din Clubul Ilustratorilor din Romania, informeaza ICR Madrid.

La sarbatoarea teatrului romanesc din capitala Spaniei participa: C.I. Nottara, Odeon, Teatrul Evreiesc de Stat, L.S. Bulandra, Opera Comica pentru Copii si Teatrul de Comedie...citeşte

Turneu european al Teatrului Nottara

de G.F. / HotNews.ro
Duminică, 30 martie 2008

Actorii Teatrului Nottara isi continua turneul prin Europa. Dupa Germania si Austria, spectacolul 'Ritmuri' va fi prezentat in Spania, pe 4 aprilie la Barcelona, pe 6 aprilie la Madrid si 8 aprilie la Zaragoza...citeşte

Teatrul National va avea opt sali de spectacole, dupa renovare

25 Martie 2008 / COTIDIANUL

Teatrul National Bucuresti (TNB) va avea opt sali de spectacole, cu patru mai multe decit in prezent, si va functiona ca un centru cultural, dupa lucrarile de reabilitare care vor avea loc in urmatorii trei ani, a spus arhitectul-sef al proiectului, Romeo Belea, marti, la o conferinta de presa.

Dupa renovari, care vor dura trei ani, potrivit directorului TNB, Ion Caramitru, numarul de locuri in teatru va creste de la 1.720, cite sunt in cele patru sali actuale, pina la 3.100, in cele opt sali...citeşte

Dezbatere la Paris: relansarea lectoratelor romanesti din Franta

13 martie 2008

Ambasada Romaniei la Paris organizeaza o dezbatere pe tema lectoratelor de limba romana in Franta. Pornind de la constatarea situatiei actuale , participantii vor analiza modul in care problema invatamantului superior in limba romana poate fi rezolvata pentru cat mai multe universitati franceze. Pana in acest moment , au fost desfiintate lectoratele romanesti din cadrul universitatilor de la Lyon , Saint Etienne , Avignon. Daca , in anul 1996 , in Franta functionau..citeşte

ICR VIENA INVITA EDITURILE ROMANESTI SA PARTICIPE LA TARGUL DE CARTE VIENA 2008
In perioada 20 - 23 octombrie 2008 va avea loc la Viena cea de a 61-a editie a Targului de Carte , organizat pentru prima oara anul acesta la "Messe Wien" , dupa ce timp de 60 de ani s-a desfasurat in cadrul Primariei Viena. ICR Viena a negociat cu organizatorii si a obtinut o oferta...citeşte
Întoarcerea lui Caramitru
La 41 de ani de la ultimul rol pe scena Naţionalului, actorul revine în forţă în „Eduard al III-lea“, de William Shakespeare....citeşte
Filme ale regizorilor români au ajuns şi în sălile de cinema din Spania

23 februarie 2008

Filmul românesc a ajuns şi în Spania. Timp de două luni spaniolii pot urmări producţiile româneşti premiate în ultimii ani la festivalurile internaţionale de film.

La primele trei proiecţii sălile au fost pline. Spaniolii, dar şi românii care trăiesc în Madrid s-au înghesuit să cumpere bilete pentru a vedea filmele lui Cristi Puiu, Cătălin Mitulescu şi Nae Caranfil.

În fiecare miercuri, cinefilii interesaţi de filmul românesc vin la Casa Encendida, un centru cultural din inima Madridului.

Este pentru prima dată când în Spania se organizează un astfel de ciclu săptămânal de filme româneşti. Iniţiativa aparţine Institutului Cultural Român din Madrid.

Sursa: Realitatea TV

În căutarea brandului de ţară

Elena Vladareanu

Marti, 19 Februarie 2008

Editura Sigma a publicat oantologie in care 26 de comentatori discuta despre cum ar trebui construit brandul Romania: "Eterna si fascinanta Romanie", "Romania, mereu surprinzatoare" şi "Romania fabulospirit". Trei incercari de branduire a Romaniei.Trei incercari costisitoare si esuate. Prima dintre ele, ale carei costuri s-au ridicat la 6 milioane de dolari (bani publici), a esuat intr-un scandal tipic romanesc, cu deturnari de fonduri si...citeşte

 

 
Cultură şi tradiţii
Mircea Cărtărescu reprezintă România la "Festivaletteratura"

04 Septembrie 2008 / Cotidianul.ro

Mircea Cărtărescu participă, în perioada 3-7 septembrie, la Mantova, la unul dintre cele mai importante festivaluri de literatură din Italia, "Festivaletteratura", unde va susţine sâmbătă, 6 septembrie, o prelegere cu titlul "La farfalla come paradigma del mondo" ("Fluturele ca paradigma a lumii").
Festivalul de literatură de la Mantova a ajuns la cea de-a XII-a ediţie şi se bucură atât de prezenţa celor mai cunoscuţi autori italieni, cât şi de cea a unor importanţi scriitori din 70 de ţări. Mircea Cărtărescu este cunoscut publicului italian prin volumele sale "Travesti" (2000), "Nostalgia" (2003) şi "Orbitor. Aripa stangă" (2007) apărute în traducerea lui Bruno Mazzoni la Editura Voland.

În cadrul festivalului, Mircea Cărtarescu va susţine în seara de sâmbătă, 6 septembrie, la Biblioteca civică "Baratta" o prelegere cu titlul "La farfalla come paradigma del mondo" ("Fluturele ca paradigma a lumii"), potrivit unui comunicat al editurii Humanitas. Prelegerea va fi urmată de un dialog pe teme literare cu scriitorul român Mircea Mihai Butcovan, autorul romanului "Allunaggio di un immigrato innamorato" ("Aselenizarea unui imigrant îndrăgostit").

Duminica, 7 septembrie, publicul prezent la biserica "Santa Maria della Vittoria" va redescoperi alături de Mircea Cărtărescu şi de scriitorul german Joseph Zoderer sensurile cuvintelor "soartă" şi "patrie". Dezbaterea se înscrie într-un proiect iniţiat de bine-cunoscutul lingvist italian Giuseppe Antonelli, care îşi propune recuperarea sensului şi a nuanţelor cuvintelor în cadrul unui nou vocabular european, se arată în comunicatul de presă al editurii Humanitas.

Festivalul se desfăşoară sub patronajul Primariei şi Provinciei din Mantova, al regiunii Lombardia şi al Reprezentanţei în Italia a Comisiei Europene. Prezenţa scriitorului Mircea Cartarescu la acest eveniment este susţinută de Accademia di Romania din Roma.

Sursa: NewsIn

Marcel Iures: Suntem un imperiu lingvistic: un stat federal compus din cateva provincii arhaice, unite de ceva miraculos - limba romana
Marcel Iureş

29 Iulie 2008

Marcel Iures: Libertatea e ceva tragic. Nici nu are rost sa vorbim despre ea pentru ca suntem afundati cu totii, omenirea, in subsolul subsolului inchisorii non-libertatii. Inotam intr-o chestie pe care ne-am creat-o, o mare artificiala care e plina de dependenta, sclavie si aservire. Eu cred ca sunt mai degraba un om preocupat de spirit. Asta e singura zona libera, si, daca vreti, e o dubla libertate: libertatea de a medita la asta si libertatea dobandita prin puterea exemplului. Eu am libertatea de a alege si, aceasta forma suprema de vointa buna e ...citeşte

Istoria unei absenţe
Octavian Paler

7 mai 2008 / de Sidonia Silian

OCTAVIAN PALER ● Se reeditează o carte neagreată în perioada comunistă

La un an de la moartea scriitorului Octavian Paler, Editura Polirom va reedita cartea "Un om norocos", un roman apărut în comunism care a stîrnit reacţii duşmănoase din partea cenzurii. Sîmbătă, la slujba de pomenire, se vor întîlni atît apropiaţii scriitorului, cît şi ceilalţi admiratori. Atmosfera cărţii "Un om norocos" este stranie şi apăsătoare. "Un roman de ambianţă fantastică, o parabolă neagră şi enigmatică, în genul...citeşte

 
Monica Lovinescu – din calea undelor, pe calea umbrelor...
Monica Lovinescu

22 aprilie 2008 / Gândul

Duminică noapte, într-un spital de lângă Paris, s-a stins din viaţă unul din cei mai cunoscuţi critici literari, scriitori şi jurnalişti români. Chiar dacă mare parte din viaţă şi-a petrecut-o în afara ţării, Monica Lovinescu a fost una din cei mai influente voci în cultura română. „Teze şi antiteze”, emisunea pe care o realiza împreună cu soţul său Virgil Ierunca, la Radio Europa Liberă, era ascultată în România nu numai de cei interesaţi de literatură. Fiică a criticului literar, Eugen Lovinescu, Monica Lovinescu s-a născut în 1923. În 1947 a plecat la Paris cu o bursă a guvernului francez, iar în primele zile ale lui 1948, a cerut azil politic în Franţa...citeşte

26 aprilie 2008 / Gândul /

Urnele funerare ale Monicăi Lovinescu şi Virgil Ierunca au fost repatriate vineri şi depuse în casa care a aparţinut odată criticului Eugen Lovinescu. Aeronava specială a aterizat la 12.10 pe aeroportul Henri Coandă. Urnele funerare au fost primite acolo cu onoruri militare şi transportate, apoi, la Ateneul Român.

“Românii continuă să aibă nevoie de Monica Lovinescu, de Virgil Ierunca, pentru că au nevoie de modele de discernământ” a declarat preşedintele Traian Băsescu la ceremonia comemorativă...citeşte

Urnele funerare ale Monicăi Lovinescu şi Virgil Ierunca au fost repatriate vineri şi depuse în casa care a aparţinut odată criticului Eugen Lovinescu.
Spectacole de Ionesco şi Vişniec, în secţiunea internaţională a FestCO 2008
Spectacole de Ionesco şi Vişniec, în secţiunea internaţională a FestCO 2008

BUCUREŞTI / 19:11, 26.03.2008 / MEDIAFAX

Trei spectacole de Eugen Ionesco - "Cântăreaţa cheală", "Scaunele" şi "Lecţia" şi unul de Matei Vişniec vor fi prezentate în secţiunea internaţională a celei de-a şasea ediţii a Festivalului Comediei Româneşti - festCO 2008, care va avea loc în perioada 6-8 aprilie. Festivalul este organizat de Teatrul de Comedie împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti şi Ministerul Culturii şi Cultelor, în perioada 6-8 aprilie (secţiunea internaţională) şi 18-24 mai (secţiunea naţională). În secţiunea internaţională vor participa companii din Marea

Britanie, Franţa şi Republica Irlanda, iar textele sunt semnate de Eugene Ionesco şi Matei Vişniec. Compania irlandeză Blue Raincoat va prezenta două spectacole - "Cântăreaţa cheală" (duminică, 6 aprilie, la Sala Mare a Teatrului de Comedie) şi "Scaunele" (luni, 7 aprilie), ambele în regia lui Niall Henry.

Tot luni, la Sala Studio, se va monta "Lecţia" de Eugène Ionesco, în regia lui Max Lewendel, spectacol al companiei Icarus Theatre Collective, din Londra, Marea Britanie. Cel de-al patrulea spectacol aparţine regizorului francez Charles Lee, care va pune în scenă, marţi, la Sala Mare, "Bătrânul clown cu inima fugară" de Matei Vişniec. De asemenea, dramaturgul francez de origine română îşi va lansa, marţi, volumul de teatru scurt "Imaginează-ţi că eşti Dumnezeu", apărut la editura Paralela 45.

Spectacolele se joacă în limbile engleză sau franceză şi sunt supratitrate în limba română. Pe 24 mai vor fi anunţate, în cadrul Galei Comediei Româneşti, atât premiile festCO 2008, cât şi textele câştigătoare ale Concursului de Comedie Românească.

Noutatea acestei ediţii o constituie valorificarea, din punct de vedere cultural, a centrului istoric, prin prezentarea, în spaţii neconvenţionale, a unor spectacole incluse în secţiunea Off a festivalului.

Herta Müller la Conferinţele TNB
Herta Müller

26 MARTIE 2008 / GÂNDUL

Scriitoarea de origine română Herta Müller va susţine, pe 13 aprilie, conferinţa "E mereu aceeaşi zăpadă şi mereu acelaşi neică", la Teatrul Naţional Bucureşti (TNB). Titlul conferinţei susţinute porneşte de la expresia germană "Zăpada de ieri", care se referă la lucruri devenite inactuale, de care nu mai trebuie ţinut seamă. Experienţa deportării în Uniunea Sovietică, pe care a suferit-o mama ei, în 1945, este simliară cu experienţa emigrării în Germania, în anii 80 - în ambele situaţii, zăpada joacă un rol hotărâtor.

Herta Müller s-a născut în 1953 în Banatul românesc. A emigrat în

Germania, în 1987, iar de atunci trăieşte la Berlin, fiind unul dintre cei mai importanţi autori de limbă germană. A primit numeroase premii şi a fost de două ori propusă la Premiul Nobel pentru Literatură.Multe dintre scrierile ei reflectă experienţa traiului în teroarea comunistă. "Der Mensch ist ein grosser Fasan auf der Welt" (1986) vorbeşte despre eforturile unei familii de a obţine paşapoarte pentru a părăsi România.

Romanul "Der Fuchs war damals schon der Jäger" (1992), o reinterpretare a unui scenariu de film pe care l-a scris împreună cu Harry Merkle, are ca personaj principal un profesor hărţuit de poliţia secretă din România. Într-un alt roman, "Herztier" (1994), copilăria represivă a naratorului este legată de opresiunea brutală a statului. Singura carte scrisă de autoare în limba română este o carte de poezie-colaj: "Este sau nu este Ion". (R.B.)

Romanul pierdut si regasit al Hortensiei Papadat-Bengescu

Alexandra Olivotto / COTIDIANUL

O proza pe care istoria literaturii o daduse disparuta va fi probabil disponibila in librariile romanesti pina la sfirsitul lui 2008: „Straina“ de Hortensia Papadat-Bengescu. Manuscrisul are 1.000 de pagini si reprezinta un caz fara precedent pentru peisajul literar autohton.

Romanul „Straina“ de Hortensia Papadat-Bengescu trebuia sa fie cheia de bolta a ciclului Hallipilor
„Se stia ca exista un roman pierdut al Hortensiei Papadat-Bengescu. Manuscrisul lui integral disparuse de la tipografie prin 1947-1948. Soarta misterioasa a textului a ramas in legenda, pentru ca s-au pierdut si spalturile, si dactilograma...citeşte

Hortensia Papadat-Bengescu
„Simfonia lupului“, romanul care a cucerit Elvetia
Marius Daniel Popescu

15 Februarie 2008

Romanul de debut al lui Marius Daniel Popescu, editat de prestigioasa Editura Jose Corti, se afla deja in lista de optiuni a Editurii Humanitas.

Dupa ce „La symphonie du loup”, („Simfonia lupului”) a obtinut cel mai important premiu pentru debut din Elvetia, „Robert Walser”, presa culturala a insistat fie pe originea marginala a autorului - imigrant roman de etnie roma, sofer de autobuz etc. -, fie pe senzationalismul...citeşte

„Interesul national deriva din identitatea nationala. Trebuie sa stim cine suntem inainte de a ne sti interesele”

(Samuel Huntington)

„Cine suntem noi?” este titlul unei faimoase carti a unui nu mai putin faimos autor american, Samuel Huntington. Acolo, profesorul de la Harvard scrie despre identitatea americana in secolul XXI si provocarile la care ea este supusa.

Este o carte remarcabila nu doar prin substanta ei, ci prin intrebarile si reflectiile pe care le trezeste. Reflectii despre identitate si asumarea ei, despre modul in care acestea afecteaza explicit sau implicit orice demers politic intern, dar, mai ales, extern...citeşte

Samuel Huntington
Extinctia românilor...
Momentele istorice ale intregirii romanesti

de Flavius Tone / 29 martie 2008

Momentele istorice ale intregirii romanesti sunt intotdeauna un bun subiect de promovare a intereselor politicienilor, indiferent de pozitionarea in spectrul politic. Intotdeauna sentimentul national transcende asimilarile mai recente, ca democratia, reverberandu-se adanc in spiritul oamenilor. Exaltarea nationala, inteligent realizata, este cea mai eficienta metoda de a-i cuceri pe electorii ametiti de meandrele tranzitiei. Nimic nu se compara cu...citeşte

CULTURA ROMÂNEASCĂ - scurta istorie -

Cultura româneasca are etosul ei propriu, generat de cadrul geografic si istoric al evolutiei sale. Curente apartinand unor arii si traditii culturale distincte s-au intrepatruns, simultan si succesiv, in acest context. Singurii credinciosi crestini ortodocsi printre popoare latine si singurulul popor latin in spatiul ortodox estic, românii au pastrat in mod tenace radacinile lor romane si au incercat din greu sa o armonizeze cu ortodoxismul, pentru a transforma "insularitatea" etnica intr-un dialog fecund cu celelalte culturi...citeşte

RECUPERAREA CONSTIINTEI VALORILOR ETNO-IDENTITARE ALE SATULUI ROMANESC
Obiective
· Recuperarea constiintei propriei identitati etnoculturale, pornind fundamental de la cunoasterea patrimoniului etnografic, a virtutilor culturii traditionale, a semnificatiei acestor valori pentru o justa raportare la cele universale, constituie un obiectiv central al muzeologiei moderne. Recuperarea de facto comporta trei paliere cognitive si atitudinale: de cunoastere a patrimoniului propriu epocilor preindustriale, de recunoastere a unui sistem de valori patriarhale si de recuperare, caracteristic celor ce au avut in posesie (personala, familiala sau comunitara) valorile culturale transferate in muzeu...citeşte
Limba românească ne-a ţinut împreună ca naţie prin haosul Istoriei României Mari !!!

Nu se poate separa timp de secole istoria Basarabiei de istoria Moldovei pentru că la începuturi vorbim de acelaşi teritoriu, şi mi se pare firesc să încep această istorisire neconvenţională privind soarta teritoriului ce se cheamă azi Republica Moldova şi căruia noi îi spunem încă "Basarabia" , cu începuturile Moldovei ca stat locuit de români.

Dar nu vreau să intru în amănunte şi o să mă străduiesc să nu vă prezint o istorie aridă, cu date şi nume de domnitori ci o istorie vie şi extrem de interesantă cum şi este de fapt. Dinastia Bogdăneştilor va fi cunoscută în istoriografia modernă ca Muşatină după numele unei femei, Margareta-Muşata, iar Domnul de la Suceava se intitula in 1390: "stăpân până la mare" având deja încorporat în Moldova, teritoriul sudic Basarabia, teritoriu cucerit de la munteni şi unguri, de atunci urmând o istorie comună de aproape patru secole. Din istoria statului moldovean o să vă amintesc succint câteva figuri de marcă ce au punctat prin calităţi remarcabile, drumul românilor ...citeşte

«Trecută prin foc şi prin sabie, Furată, trădată mereu, Eşti floare de dor, Basarabie, Eşti patria neamului meu.»

FII CONTRA:

* Înlocuirii Limbii Române cu falsa limbă moldovenească !

* Modificării stemei, drapelului şi imnului!

* Intimidării în şcoli a celor ce îndrăznesc să zică că sunt ROMÂNI!

* Prostiei voronineşti, care te face de ruşine la Bruxelles spunând că Ţara-Mamă, România, îţi este inimicul numarul 1!

* expulzării diplomaţilor Români din ţară!

TREI CULORI

Străine pofte ne-au răpit

Când via dulce, când ogorul,

Dar nimeni nu a izbutit

Din piept să smulgă Tricolorul.

Fusese vremea mult prea cruntă,

Şi-atât ne-a ars de dânsul dorul,

Că azi ne strângem şi la nuntă

Şi la botez cu Tricolorul.

Trei culori şi-o singură iubire: Românească,

Trei culori şi-o singură vorbire: Românească!

Trei culori şi-o singură credinţă: Românească,

Trei culori şi-o singură fiinţă: Românească!

de Grigore Vieru

<<COMUNISMUL NU A REUŞIT NICĂIERI. NU VA REUŞI NICI ÎN MOLDOVA>>

Participând la o emisiune televizata, preşedintele României Traian Băsescu a definit Republica Moldova drept “o mare de cetăţeni români”, afirmând totodată că ostilitatea comuniştilor de la Chişinău nu va împiedica România să rămână la fel de apropiată “poporului român de dincolo de Prut”.

În aceeaşi emisiune, referindu-se la relaţiile tensionate dintre cele două state, Băsescu a afirmat că România nu trebuie să răspundă cu acelaşi ton agresiv vecinului de peste Prut. Şeful statului vecin a militat pentru păstrarea unor relaţii relaxate cu Republica Moldova.

“Republica Moldova este o mare de români, iar poziţia mea nu poate fi decât una de apropiere de aceşti români. Voi rămâne un susţinător al strângerii relaţiilor cu Moldova”, a spus preşedintele, citat de Realitatea TV.

“Nu avem dreptul să-i tratăm ca pe străini”, a adăugat şeful statului, spunând că poporul moldovean nu trebuie sancţionat pentru o poziţie a unui partid - comunist - aflat la putere.

“Sper ca în săptămânile următoare Guvernul să ia măsuri pentru uşurarea obţinerii cetăţeniei române”, amai adăugat Băsescu.

“Comunismul nu a reuşit nicăieri. Nu va reuşi nici în Moldova”, a conchis preşedintele.

Sursa: UNIMEDIA, cu referire la Realiatea TV

 
 
„Tatăl Nostru”, Rugăciunea Domnească

Cea mai cunoscută Rugăciune Creştină

Rugăciunea Domnească reprezintă pentru ortodocşi cel mai desăvârşit model de rugăciune. Rugăciunea pe care Dumnezeu Fiul a alcătuit-o la rugămintea unuia dintre Apostoli: „Doamne, învaţă-ne şi pe noi să ne rugăm” (Luca 11, 1). Puterea ei, uşurinţa de a fi înţeleasă şi bogăţia cugetărilor ei o fac să fie cea mai de seamă dintre toate rugăciunile, fiindcă marea ei putere stă în faptul că prin ea nu numai „că ne rugăm împreună cu Iisus Hristos” (Origen), ci „ne rugăm cu înseşi cuvintele Mântuitorului”, cum spune Sfântul Ciprian.

„Tatăl Nostru” este cea mai uşor de înţeles dintre toate rugăciunile, pentru că „pe cât este de restrânsă în cuvinte, pe atât este de cuprinzătoare” (Tertulian). „Toate câte le cerem în rugăciunile noastre se află cuprinse în Rugăciunea Domnească” (scrie Sfântul Ciprian, în „De Oratione Domenica).

Rugăciunea este alcătuită din trei părţi: chemarea, cererile şi încheierea, fiecare parte având rostul şi semnificaţia sa.

Chemarea ne pune în adevărata stare de rugăciune: „Tatăl nostru, care eşti în ceruri”. Cele şapte cereri cuprind năzuinţa credinciosului ca numele Tatălui să se sfinţească în el („Sfinţească-se numele Tău”), ca împărăţia Lui să fie „printre noi şi în noi” („Vie împărăţia Ta”), iar rugătorul să fie vrednic de a împlini voia lui Dumnezeu pe pământ, aşa precum îngerii o împlinesc în cer: („Facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ”).

„Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă, astăzi”, cea de-a patra cerere, înseamnă că dorim a primi de la Domnul tot ceea ce ne trebuie pentru întreţinerea vieţii trupeşti şi sufleteşti. Iertarea păcatelor noastre, în aceeaşi măsură în care şi noi suntem în stare să iertăm celor ce ne greşesc, o cerem atunci când spunem „Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”. Cerem Tatălui ca „harul Lui să ne ferească de ispitele, care întrec puterile noastre” (Mărturisirea ortodoxă, II, 23) atunci când invocăm „Şi nu ne duce pe noi în ispită”, ca, în finalul rugăciunii, să formulăm către Dumnezeu şi cea de-a şaptea cerere: „Ci ne mântuieşte de cel rău”, cel rău fiind „diavolul cel potrivnic”, cum zice Sfântul Chiril al Ierusalimului.

Ultima parte a Rugăciunii Domneşti, a treia, „Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin”, încheierea – doxologie exprimă nădejdea că vom primi cele pentru care ne-am rugat. Cuvântul „Amin”, cu care se termină Rugăciunea Domnească, este un vechi cuvânt evreiesc, pe care îl întâlnim, numai în Evanghelia Sfântului Apostol Matei, de 31 de ori, cu el încheindu-se toate rugăciunile şi doxologiile, are înţelesul de „aşa să fie”, cum spune Sf. Ioan Gură de Aur, exprimând încrederea neclintită a credinciosului că Dumnezeu dă tot ce-i cerem cu credinţă. (M.M.V.)

DESPRE CREDINŢA STRĂMOŞEASCĂ LA ADRESA:

http://www.crestinortodox.ro/

In memoriam: Monica Lovinescu – sfârşit de legendă…

de Mircea Gheorghe

PAGINI ROMÂNEŞTI/ APRILIE 2008

Cand regimul comunist s-a prabusit in 1989, Monica Lovinescu dobandise in perceptia tuturor romanilor, fie din tara, fie din diaspora, aura unei figuri legendare. Ea si cu Virgil Ierunca aveau o autoritate morala care nu putea fi contestata decat prin rea credinta, si de la inaltimea acesteia, modul in care ei examinau cultura si literatura romana putea sa para uneori inflexibil si excesiv de riguros. Nu era insa niciodata fals, tranzactional, dominat de circumstante trecatoare ori de obscure jocuri de culise.

E un omagiu dintre cele mai modeste, la disparitia unei mari personalitati, sa-i revedem sumar biografia care, acum dupa consumarea ei, se incarca, s-ar zice aidoma unei istorii exemplare, de un talc ce se cere descifrat.

Monica Lovinescu, fiica marelui critic Eugen Lovinescu si al Ecaterinei Balacioiu-Lovinescu, s-a nascut la 19 noiembrie 1923, la Bucuresti. Viata ei poate fi impartita in doua parti, fundamental distincte : inainte si dupa 1947, cand obtinand o bursa din partea statului francez a plecat la Paris unde s-a stabilit definitiv...citeşte

In memoriam Zoe Dumitrescu Busulenga
Zoe Dumitrescu-Buşulenga

29 August 2008

La Mănăstirea Putna s-a desfăşurat a doua ediţie a colocviului anual închinat memoriei Maicii Benedicta - acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga.

In zilele conferite acestui eveniment cultural, au avut loc sesiuni de comunicari, evocări , lansarea volumului postum Zoe Dumitrescu-Busulenga – “Contemporanii mei. Portrete” (ediţie în care postfaţa este semnată de Valeriu Râpeanu) - şi a revistei anuale "Caietele de la Putna", vernisajul expoziţiei de artă plastică "Embleme pentru marea trecere", cu lucrări aparţinând regretatei Mariana Macri (compoziţii în ţesătură, pânză, catifea, mătase), vizionări de filme - "Cântecul amintirii", "Maica Benedicta - purtătoare de cuvânt ceresc", "Monahul Ilie Cleopa", realizate de Grigore Ilisei. Au prezentat mesaje şi comunicări ierarhi ai Bisericii Ortodoxe , academicieni, critici şi istorici literari: IPS Pimen, Dan Haulică, Mihai Cimpoi, Andrei Pleşu, Ştefan Mazilu s.a

Sursa: Independent

Risipiti prin stepele din Asia Centrala, “deportatii pe veci” se intorc in Tara Dacia din Karaganda

11-09-2008 / Gardianul

In 1992, am ajuns pentru prima data la AlmaAta.

Atunci am aflat

ca imperiul sovietic a deportat zeci de mii de romani in republicile musulmane din sudul Siberiei. Peste un an, am auzit povestea unei batrane de langa Cernauti, care fusese surghiunita cu toata familia acolo. Intr-o zi, impreuna cu sora ei, tot o adolescenta, a plecat de la bordei pe jos ca sa caute ceva de mancare la un kolhoz aflat la 20 de kilometri distanta. Flamanda si bolnava, ...citeşte
Obiceiuri şi tradiţii româneşti
Mărţişorul îndepărtează deochiul şi spiritele rele...citeşte
Muntele Găina – locul în care te duci singur şi te întorci căsătorit...citeşte
Dragobetele sărută fetele!...citeşte

MAI MULTE LA ADRESA:

http://www.traditii.ro/

Reţete culinare... Găteşte ca la mama acasă!

Reţete culinare

Găteşte ca la mama acasă!

Jambon

Ingrediente:
1 pulpa de porc (5 kg), 400 g sare, 12 g silitra, 10 boabe piper, 2 boabe ienibahar, 2 capatani usturoi, 50 ml otet, 750 ml vin sec, 2 foi dafin
Mod de preparare
Se tavaleste carnea prin sare si se pune intr-un vas incapator la racoare (de preferina intr-o camera rece, nu la frigider si in nici un caz la congelator) laolalta cu boabele de piper si, ienibahar, cu usturoiul curatat si taiat, otetul indoit cu apa, vinul si foile de dafin. Silitra se presara deasupra.
Timp de zece zile, carnea se intoarce din cand in cand in sos, dupa care se scoate din vas si se atarna la zvantat o zi. Apoi se pune la afumat trei-patru zile, dupa care se poate pastra la rece sau se poate fierbe in apa cu putina sare pana cand se inmoaie.
Se lasa sa se racoreasca in apa in care a fiert. Se scoate osul, se scurge bine carnea si se pune la presa intre doua capace de lemn (peste cel de deasupra se aseaza o greutate) pana se raceste bine si se intareste. Jambonul se serveste taiat in feliute subtiri, ca gustare

Popularitate: 38%

Sarmale

Ingrediente:
500 gr. carne, 1 buc. varza marisoara, o ceasca orez, 3 buc. ceapa, 2 linguri bulion de rosii, 2 linguri untura

Mod de preparare
Se ia carne amestecata de porc si de vaca. Se da carnea prin masina de tocat, se adauga orez ales si spalat, ceapa tocata marunt si usor rumenita in untura, sare si piper. Se aleg frunze intregi de varza acra (daca sarmalele sint de varza dulce, frunzele se oparesc in apa clocotita, se scot si se racesc), se intind pe masa, se scot cu grija partile groase ale frunzelor si se taie daca sint prea mari. Se pune tocatura, se infasoara sarmalele si se asaza in cratita in care s-a pus un strat de varza taiata subtire.
Se acopera sarmalele cu varza taiata si se toarna deasupra bulion de rosii, 1 pahar de apa, 2 linguri untura si se lasa sa fiarba inabusit, acoperit cu capac, la foc mic timp de 1 1/2 - 2 ore. La sfirsit se pun in cuptor pentru ca sa se rumeneasca frumos. Sarmalele sint mai bune preparate si fierte din ajun.

Mod de servire
Sarmalele de varza dulce se fierb mai putin si se servesc cu smintina. Se servesc fierbinti cu ardei iute si mamaliguta.

Popularitate: 38%

Carnati

Ingrediente:
1 kg de carne de porc, 150 g slanina, 1 capatana de usturoi, 30 g sare, 1/2 lingurita piper, 1 varf de cutit mirodenii pentru carnati, intestine de porc
Mod de preparare
Se trec de doua-trei ori prin masina de tocat carne grasa de la gatul porcului, pulpa si muschi in parti egale. Se adauga bucatile mici de slanina tocata, usturoi pisat, sare, piper, mirodenii. Se framanta totul bine, adaugand si putina zeama de carne. Se ataseaza la masina de tocat tubul special pentru umplut carnati. Intestinele, bine curatate si spalate, se umplu cu compozitia incet si nu prea indesat, ca sa nu se sparga.

Mod de servire
Carnatii se servesc proaspeti, prajiti in untura, dar se pot de asemenea zvanta si afuma

Popularitate: 38%

Toba

Ingrediente:
carne de proc: picioarele, urechile, sorici, ficatul, limba, carne macra de la git, limba, muschiulet; sare, piper,

Mod de preparare
Se spala si se pirlesc bine picioarele si urechile. Se rade soriciul cu cutitul, se spala din nou si se albeste prin frecare cu malai. Se pun sa fiarba intr-o oala mare pilna cu apa rece, se aduna spuma de mai multe ori, se adauga sare si piper si se continua fierberea. Cind furculita patrunde usor in carne, se puna sa fiarba ficatul, limba, carnea macra de la git, limba si muschiuletul, toate clocotite inainte in alta apa, care se arunca. In timpul fierberii oala se tine descoperita. Se fierb toate pina carnea se desprinde de pe os. Se lasa sa se racoreasca putin in zeama in care au fiert, dupa care se taie totul in cuburi potrivit de mari, se amesteca cu slanina taiata felii, se sareaza si condimenteaza dupa gust. La fiert se pot pune foi de dafin si putin vin, condimente care parfumeaza carnea si o fac mai gustoasa.

Cu acest amestec se umple un stomac de porc pregatit cu multa atentie inainte. Stomacul se goleste, se rade usor cu lama unui cutit, se spala in mai multe ape reci. Ca sa se albeasca si sa dispara orice urma de grasime sau de murdarie, se freaca usor cu malai. Se limpezeste in mai multe ape reci si se lasa sa se scurga.

In amestecul de carne se adauga un pahar mare din zeama in care a fiert carnea, aceasta avind rostul de a lega carnea.
Odata umpluta, toba se leaga la capatul unde a fost umpluta, se pune apoi sa fiarba 2 ore la foc mic in apa calda, de preferat chiar in apa in care a fiert carnea. Se raceste in zeama in care a fiert. Se scoate si se pune intre doua scinduri curate, cu o greutate deasupra.

Popularitate: 38%

Piftie - Racituri

Ingrediente:

un rasol de vaca, doua tacimuri de pasare, doua picioare de porc, zarzavat pentru supa, sare, piper boabe, un gogosar murat, usturoi.
Mod de preparare
Picioarele de porc se pirlesc pe foc viu, se rad cu lama cutitului, se freaca bine cu malai si se spala in mai multe ape. Rasolul de vaca, picioarele de porc si tacimurile de pasare se pun intr-un vas mare cu 10 l de apa.
Se fierb la foc potrivit in vasul descoperit. La mijlocul timpului de fierbere se adauga zarzavatul de supa, curatat si spalat, taiat felii mari si o lingura de sare. Cind carnea se desprinde de pe os se scoate zarzavatul si se lasa deoparte. Carnea se curata de pe oase, se imparte in mod egal si se pune in farfurii. Fiecare farfurie se garniseste cu felii de morcov fiert si de gogosar murat, apoi se acopera cu zeama in care a fiert carnea, amestecata cu mujdei de usturoi strecurat. Farfuriile se umplu cu zeama si se lasa la rece pentru ca gelatina sa se prinda. Se incearca puterea de coagulare, inainte de a adauga zeama de carne, luind o lingura de zeama si lasind-o la frigider. Daca zeama se coaguleaza repede, nu mai are nevoie de nici un adaos. In caz contrar, se fierb citeva foi de gelatina alimentara, se lasa sa se raceasca si se adauga in zeama de carne sau se adauga un pic de aspic (vezi reteta)
Racitura sta la rece de pe o zi pe alta.

Mod de servire
Se asaza in castronase mici (de o portie). Inainte de servire se cufunda usor castronasele cateva secunde in apa fierbinte si piftia se desprinde usor. Se rastoarna pe platoul de servire si se serveste cu un vin rosu

Popularitate: 38%

Supă de zarzavat


Ingrediente: 1 morcov mijlociu, 1 rădăcină de pătrunjel, 1 fir de praz, o jumătate de telină, 3 cartofi, 1/2 lingură de unt sau de ulei, 2 litri zeamă de carne.
Preparare: se taie ca tăiteii morcovul, pătrunjelul, telina si cartofii. Se încinge într-o cratită untul sau uleiul, se pune tot zarzavatul, în afară de cartofi, amestecând cu lingura, până se înmoaie, fără să se rumenească. Se toarnă apă cât să acopere zarzavatul, se lasă să dea în clocot si când este zarzavatul aproape fiert se adaugă si cartofii. Se potriveste de sare. Când este gata, se toarnă deasupra zeama de carne si se lasă să mai dea împreună în clocot.

Tocană de berbec


Ingrediente: 1 kg. carne de berbec, tăiată în bucăti, 500 g. morcovi, curătati si tăiati în bucăti mari, 500 g. ceapă, curătată, 500 g. cartofi curătati si tăiati în cuburi mari, sare si piper după gust, 1 - 2 lingurite de cimbru, apă.
Preparare: carnea de berbec se presară cu cimbru, se pune într-un vas termorezistent si se acoperă cu apă. Se lasă să fiarbă circa o oră. Se adaugă cartofii, morcovii si cepele. Se condimentează cu restul de cimbru, cu sare si piper. Se lasă la cuptor până când legumele sunt pătrunse, apoi se mai pot adăuga condimente. Garnitura poate fi varză călită sau chiar legumele gătite din tocană.

Cartofi cu unt


Ingrediente: 700 - 800 g. cartofi, 4 ouă, 200 - 300 ml. smântână, 50 g. unt, 30 g. pesmet, sare.
Preparare: cartofi de mărime mijlocie, bine spălati si necurătati de coajă se fierb acoperit 30 de minute, în apă clocotită cât să-i cuprindă. În apă se pune o lingurită de sare ca să nu se zdrobească. După ce s-au fiert se taie în felii de 1/2 cm. Ouăle se pun într-un vas si se fierb cu o lingurită de sare 5 - 6 minute, apoi se curătă de coajă.
Într-un vas de 1 - 2 litri uns bine cu unt se pune jumătate din cantitatea de cartofi, peste cartofi se pun 2 ouă tăiate felii rotunde presărând o jumătate de lingurită de sare fină. Se procedează la fel si cu jumătatea de cartofi, ouă si sare. Deasupra se distribuie jumătate din cantitatea de smântână, pesmetul care a fost înfierbântat, un minut, cu untul. Preparatul se introduce în cuptor să se înfierbinte cu 15 minute înainte de servire. După ce s-a scos din cuptor se pune restul de smântână. Preparatul se serveste asociat cu salată verde sau cu alte salate. Se poate servi si ca garnitură la fripturi calde de orice fel.

Ardei umpluti cu carne

Ingrediente:

carne de vita 300 g
carne de porc 200 g
ardei grasi 2 kg
orez 100 g
ulei 200 g
ceapa 150 g
oua 1 buc
faina 30 g
bulion de rosii 100 g
verdeata 2 leg
zarzavat 150 g
rosii 300 g
smantana 300 g
piper
sare

 

Preparare:

Carnea se trece de doua ori prin masina de tocat, impreuna cu 100 g ceapa tocata si calita in ulei. Orezul se fierbe separat si se amesteca cu carnea. Se adauga un ou, sare, piper si verdeata tocata si se amesteca bine. Se spala ardeii, se taie capacele, se scot semintele, se umplu ardeii cu compozitia de carne, se prajesc pe toate partile in ulei si se asaza intr-o cratita. Restul de ceapa, zarzavatul dat pe razatoare si faina se calesc in ulei, se sting cu bulion subtiat cu apa, se lasa sa fiarba 30 min. si se paseaza printr-o sita. Se toarna acest sos peste ardei si se fierb circa 45 min. Se adauga rosiile taiate felii si se da vasul la cuptor pentru 15 min.

Mentiuni:

La servit se adauga smantana si verdeata la fiecare portie.

Antricot de vita cu ciuperci

Ingrediente:

antricot de vita 750 g
costita afumata 50 g
ciuperci (conserva sau proaspete) 200 g
ceapa 200 g
faina 75 g
smantana 400 g
ulei 150 g
verdeata 1 leg
piper
sare

Preparare:

Antricotul se taie in felii lungi, care se bat bine cu un batator de carne si se sareaza. Ceapa se toaca marunt si se caleste in ulei. Se adauga ciupercile taiate felii si se calesc impreuna, sub capac, circa 15 min. Se condimenteaza cu sare si piper. Costita afumata se taie felii subtiri si se amesteca cu ceapa si ciupercile. Fiecare antricot este umplut cu aceasta compozitie, rulat si fixat cu scobitori. Apoi se dau prin faina, se prajesc in ulei si apoi sunt scoase pe o farfurie. In uleiul ramas se desfac restul de faina, se stinge cu apa, se aseaza rulourile in sos si se fierb inabusit timp de circa 2 ore. Cand carnea este fiarta, se scot scobitorile, se adauga smantana si se mai potriveste o data gustul de sare.

Mentiuni:

La servit se presara cu verdeata tocata. Se mananca de regula cu cartofi natur.

Timp Preparare: 1 h 30 ' Complexitate:

Ardei umpluti cu carne

Ingrediente:

carne de vita 300 g
carne de porc 200 g
ardei grasi 2 kg
orez 100 g
ulei 200 g
ceapa 150 g
oua 1 buc
faina 30 g
bulion de rosii 100 g
verdeata 2 leg
zarzavat 150 g
rosii 300 g
smantana 300 g
piper
sare

Preparare:

Carnea se trece de doua ori prin masina de tocat, impreuna cu 100 g ceapa tocata si calita in ulei. Orezul se fierbe separat si se amesteca cu carnea. Se adauga un ou, sare, piper si verdeata tocata si se amesteca bine. Se spala ardeii, se taie capacele, se scot semintele, se umplu ardeii cu compozitia de carne, se prajesc pe toate partile in ulei si se asaza intr-o cratita. Restul de ceapa, zarzavatul dat pe razatoare si faina se calesc in ulei, se sting cu bulion subtiat cu apa, se lasa sa fiarba 30 min. si se paseaza printr-o sita. Se toarna acest sos peste ardei si se fierb circa 45 min. Se adauga rosiile taiate felii si se da vasul la cuptor pentru 15 min.

Mentiuni:

La servit se adauga smantana si verdeata la fiecare portie.

Friptura de gaina

Ingrediente:

1 buc. pui sau gaina fiarta
untura sau ulei pt. prajit
sare, piper macinat, boia

Garnitura:

cartofi
ceapa
ulei
boia
patrunjel verde

Preparare:

Gaina, se pune la fiert ca pt. supa de pui(supa dulce).
Se scot bucatile de gaina fierte se codimenteaza cu sare si piper. Se pune intr-o tigaie uleiul la incins nu prea mult, se prajesc bucatile de carne si se pune 1 lingurita boia lasand pe foc 1 minut sa se intrepatrunda.

Intre timp punem si de garnitura . Se curata cartofii , se taie si se pun la fiert in apa cu sare. Cand au fiert ii strecuram si ii zdrobim. Intr-o cratita punem ceapa la calit pe cca 100 ml ulei.

Cand ceapa este bine inmuiata adaugam 1 lingurita boia, patrunjel verde tocat si punem peste cartofii zdrobiti, potrivim de sare si lasam pe foc pana uleiul se absoarbe bine in cartofi. (100 ml ulei am pus la cca. 800 gr cartofi curatati).

Se serveste cu muraturi .

Timp Preparare: nementionat
Monumente şi situri din România vizualizabile pe Google Earth

Pentru a vizualiza aceste resurse, aveţi nevoie de clientul Google Earth

Lista Monumentelor Istorice din România

  Contatori visite gratuiti

Copyright 2007 My www.ro-oriunde.com. Toate drepturile sunt rezervate