-maxima zilei- |
' La sfarsitul fiecarei zile se socoteste nu ceea ce altii au facut fata de tine, ci ceea ce tu ai facut pentru altii. '......N.Iorga
|
CULTURA ROMANEASCA
Scurta istorie
|
Cultura româneasca are etosul ei propriu, generat de cadrul geografic si istoric al evolutiei sale. Curente apartinand unor arii si traditii culturale distincte s-au intrepatruns, simultan si succesiv, in acest context.
Singurii credinciosi crestini ortodocsi printre popoare latine si singurulul popor latin in spatiul ortodox estic, românii au pastrat in mod tenace radacinile lor romane si au incercat din greu sa o armonizeze cu ortodoxismul, pentru a transforma "insularitatea" etnica intr-un dialog fecund cu celelalte culturi.
Inca de la primele forme de organizare de stat din secolul 18, cultura si civilizatia româna a cunoscut doua curente coexistente, care au alternat ori s-au intrepatruns: unul european si altul oriental. Relatia dintre ele a depins de regiune, de domeniul cultural specific (arhitectura este sfera de coexistenta si confluenta a ambelor curente, in timp ce pictura legata mai mult de canoanele religioase, s-a integrat in traditia bizantina), de epoca (in Moldova si Valahia domnia fanariota a fost o perioada de influenta orientala maxima, simtita mai ales in orase, in timp ce civilizatia si-a pastrat formele traditionale).
In 1508 domnitorul Radu cel Mare al Tarii Românesti a ordonat preotului Macarie de a tipari o carte de rugaciuni. Aceasta a fost prima carte tiparita in slavona pe teritoriul românesc. Limba româna a fost adoptata mai tarziu in literatura scrisa, prima carte fiind tiparita in 1544. In biserici si cancelarii scrisul in slavona a rezistat pana spre sfarsitul secolului 17.
O alta trasatura a culturii românesti este relatia speciala dintre folclor si literatura iluminista, determinata de doi factori. Primul, caracterul rural al comunitatilor românesti a intiparit o neobisnuita vitalitate culturii populare. A doua, pana in secolul 18, cultura educata era compusa in principal din lucrari istorice, juridice, morale si religioase si s-a dezvoltat in jurul curtilor domnesti si boieresti, ca si in manastiri. O personalitate deosebita a fost domnitorul Dimitrie Cantemir (1673-1723), membru al Academiei din Berlin, ale carui lucrari despre Imperiul Otoman si-au castigat faima mondiala. Creatiile folclorice (binecunoscuta in acest sens este Miorita, o balada simbolica despre supunerea in fata sortii a românilor) erau atat surse de inspiratie pentru creatorii culti cat si un model structural. Intr-o politica istorica plina de salturi, cele mai dinamice epoci din punct de vedere cultural au fost cele caracterizate de stabilitate cand treptele erau atinse sau chiar unele sarite, cand s-a observat o sincronizare cu cultura europeana contemporana. Acest lucru sta marturie pentru anii de dinaintea si de dupa abolirea domniilor fanariote cand, intr-un context istoric favorabil, românii au ales modul de viata vestic, in special cel francez, lucru urmarit constant si cu un ritm fantastic de rapid.
Incepand cu sfarsitul secolului 18 si inceputul secolului 19, elita culturala a Principatelor Române, a studiat in Paris si franceza a devenit (si a ramas asa pana in regimul comunist) o limba foarte comuna. Rolul de modelator al culturii franceze (in special in domeniul idealului politic, administratie si legislatie) a fost paralel, incepand cu mijlocul secolului 19 pana in timpul primului razboi mondial, cu cultura germana, in particular in Moldova, unde erau multi intelectuali care au studiat la Berlin. In Transilvania si Banat, domnia habsburgica si prezenta sasilor si a svabilor in comunitatile locale a avut un rol important si constant in relatia cu lumea germana si nu numai la nivel cultural - principalele centre de educatie a elitei transilvanene erau Viena si Roma - dar si in viata de toate zilele. Influenta spatiului german s-a simtit in special in stiintele umane (poezie, filozofie, logica, filologie) si tehnice.
Perioada de schimbari radicale si modernizare a culturii românesti coincide cu perioda de creare a statului national, unirea Moldovei cu Tara Româneasca, in 1958. Identitatea nationala a fost astfel definita in relatia cu modelul european. Mai tarziu, cele cateva decade de pace din perioada interbelica, dupa definitivarea unirii românilor din 1918, au fost dedicate sincronizarii cu cultura europeana. In ambele procese, nelipsite de polemici, de confruntari intre conservatori si avocatii progresului, asimilarea culturii occidentale si capitalizarea traditiilor locale s-au dovedit a fi foarte benefice. Rezultatul a fost aparitia in literatura româna a celor mai mari clasici: Mihai Eminescu (1850-1889), Ion Luca Caragiale (1852-1912) si Ion Creanga (1837-1889). In perioada interbelica, cel mai graitor exemplu in acest sens este Constantin Brancusi (1876-1957), inovator al cuvantului sculptura prin imersiune in sursele primordiale ale creatiei folclorice. Viata culturala interbelica a fost plina de efervescenta. Personalitatea covarsitoare a istoricului Nicolae Iorga (1871-1940) a adus in dezbatere europeana atat istoriografia româna cat si istoria românilor. Definind identitatea colectiva prin relatia dintre traditional si curentele vest europene a fost un subiect fierbinte. Dezbaterile si polemicile au fost insotite de nume de renume ca Nae Ionescu (1890-1940), Mircea Vulcanescu (1904-1952) si Lucian Blaga (1895-1961) care a insistat pe componenta traditionala, si altii, ca Eugen Lovinescu (1881-1943) care a militat pentru abordarea europeana.
Dupa instaurarea comunismului liberatatea de creatie a fost constant restransa prin forme diferind in functie de etape: in incercarea de a construi noua identitate culturala pe bazele realismului socialist si a da legitimitate noii oranduiri prin rejectarea valorilor traditionale (perioda de sovietizare); relaxarea dogmatismului si a controlului ideologic in anii 60; presiunea de a impune un nationalism fatis in timpul celor doua decade de dictatura ceausista. Atitudinea puterii fata de omul de cultura a variat de a lungul timpului de la purificari si interdictii (la nivel de masa in anii 50) de a fi prinsi in capcana privilegiilor.
Ruptura dintre cultura oficiala si ce adevarata s-a marit in timpul dominatiei comuniste. Pe de o parte, impotriva intentiilor autoritatilor, au fost realizate lucrari de valoare ca un domeniu al adevarurilor morale si a adevaratul om de cultura a format obiectul culturii adevarate. Pe de alta parte, sloganurile diseminate la nivel national prin formele oficiale de cultura a ajutat la raspandirea unor viziuni simpliste, a pseudo-adevarurilor printre unele categorii sociale. Tensiunea dintre aceste doua directii exista inca si poate fi perceputa la nivelul societatii ca un intreg.
O alta consecinta a atitudinii comuniste fata de elite, in general, a fost aparitia, pentru prima data in istoria României, a unei diaspore adevarate incluzand mari personalitati a vietii stiintifice si culturale: George Emil Palade, premiul nobel in biologie; filozoful Stefan Lupascu; Mircea Eliade (1907-1986), renumitul istoric al religiilor; Eugen Ionescu (1909-1994), dramaturg al absurdului; Emil Cioran (1911-1996), "cel mai mare maestru al stilului in scrisul francez dupa Pascal"; Vintila Horia (1915-1992), un romancier care a pastrat spatiul românesc a o constanta in lucrarile sale.
Specific dominatiei comuniste in România a fost permanenta repudiere a membrilor diasporei, etichetati ca tradatori de tara. Astfel nici Mircea Eliade, nici Eugen Ionescu sau Emil Cioran, a caror lucrari s-au publicat in tara numai sporadic dupa 1960, nu si-au mai vazut locurile de nastere. Numai dupa 1989, procesul de recastigare a valorilor diasporei si de reintegrare a personalitatilor acestei in cultura tarii a putut fi inceput, un proces marcat la randul lui de tensiuni si neintelegeri. Caderea comunismului in 1989 a stimulat lumea culturala, dar trecerea la economia de piata si rigorile perioadei de tranzitie o pun fata in fata cu experiente grele.
Pe de o parte, eliminarea controlului politic al statului a adus mult visata libertate de creatie, dar odata cu aceasta cultura a incetat a fi subventionata si relatia cu societatea este guvernata de economia de piata, toate acestea stingerind o activitate culturala adecvata. Pe de alta parte, cultura, si in primul rand, literatura româna, trebuie sa faca fata competitiei izvorate din valul de cultura importata si cu o mutare a interesului populatiei catre alte zone ale discursului public (presa, televiziune). Cautarea de noi politici culturale pare a prevala acum, dincole de tensiunea implicata de chiar problemele creatiei insasi. |
|
|
Denumire oficiala : Romania |
Forma de guvernamant : Republica
Pozitie geografica: Stat situat in SE Europei, la N de Peninsula Balcanica, in bazinul inferior al fluviului Dunarea, cu iesire la Marea Neagra, avand drept "coloana vertebrala" Carpatii Sud-Estici".
Suprafata: 238.391 km ( locul 11 in Europa si 79 pe glob) Frontiere: 3.175,1 km, din care 1.036,7 km terestre si 2.138,4 km fluviale si maritime.
Romania se invecineaza cu Ucraina(639,4km) si Republica Moldova(681,3km) la N si E , cu Marea Neagra(234 km) la SE, Bulgaria(631,3km) la S, Iugoslavia(544,3km) la SV si cu Ungaria(444,8km) la V si NV. Romania are o forma elipsoidala.
|
 |
La 1 ianuarie 1998 România avea o populatie de 22.526.096 ( aproape de cea din Venezuela sau din Malaiesia), situându-se pe locul 43 in lume si pe locul 13 in Europa din acest punct de vedere.
In mediu urban traiesc 12.387.000 locuitori ceea ce inseamna un procent de 55,0% din populatia totala a tarii, iar in cel rural 10.139.000 locuitori, adica 45,0%.
Populatia pe sexe: barbati 11.027.000 (49%) si femei 11.499.000 (51%).
Orase: 24 de orase au peste 100.000 de locuitori; in ele traiesc 7.007.000 locuitori, care reprezinta 56% din populatia urbana. Principalele orase in raport cu numarul de locuitori sunt: Bucuresti (2,032,000), Iasi (349,000), Constanta (344,000), Cluj-Napoca (333,000), Galati (332,000), Timisoara (327,000), Brasov (316,000), Craiova (314,000), Ploiesti (253,000) si Braila (234,000).
Cresterea populatiei (dupa anii de recensamant): 8.600.000 (1859); 12.923.600 (1912); 14.280.729 (1930); 15.872.624 (1948); 17.489.450 (1956); 19.103.163 (1966); 21.559.910 (1977), 22.810.035 (1992).
Numarul maxim de locuitori a fost atins in 1989 - 23.151.564. Astazi in jur de 8 milioane de români traiesc in afara granitelor tarii.
Densitatea (1998): 94.5 loc/km patrat, aproape aceeasi cu cea din Austria sau din Slovenia, pe locul 74 in lume si 26 in Europa. Rata natalitatii: 10,5 %0; rata mortalitatii 13,2%0.
Sporul natural - 2,7%0. Sporul natural negativ a fost inregistrat inca din 1992 si a avut ca rezultat diminuarea populatiei tarii. Se inregistreaza 6,5 casatorii si 1,54 divorturi in medie la mia de locuitori. (date din 1997) Speranta de viata(1994-1996): 69,05 ani. 65,30 ani pentru barbati si 73,09 ani pentru femei. 69,84 ani in zona urbana, 67,99 ani in cea rurala.
Structura pe vârste (1 ianuarie 1998): 0-14 ani - 19,2%, 15-59 ani - 62,3%, 60 ani si peste - 18,3%.
Structura etnica In conformitate cu recensamantul din data de 7 ianuarie 1992 populatia României era 22.810.035 din care 20.408.542 (89,4%) români si 2.401.493 (10,6%) minoritati etnice. Din totalul de minoritati etnice 1.624.959 (7,1% din totalul populatiei României) maghiari; 401.087 (1,7%) romi; 119.462 (0,5%) germani; 65.764 (0,3%) ucrainieni; 8.955 (0,04%) evrei.
Emigrarea Intre 1990 si 1996 255.034 de cetateni romani au emigrat, dintre care 99.715 etnici germani. In 1990, 96.929 persoane au emigrat si in 1996 - 21.526. In aceeasi perioada 27.948 persoane s-au repatriat. |
Castelele României " Pe urmele huniazilor " |
Zidurile Castelului Hunianizilor sunt martorii tacuti ai unei istorii la care noi, in prezent, avem acces datorita cronicilor si documentelor pastrate, care reusesc sa reconstruiasca puzzle-ul intortocheat al istoriei. Daca documentele aduc informatia, zidurile tacute transmit emotia si energia unor vieti petrecute in interiorul lor. De multe ori ne-am intrebat cum ar fi daca peretii ar putea vorbi…Desi alcatuiti din materie anorganica, se crede ca au capacitatea de a absorbi o parte din energiile celor care locuiesc in interiorul lor...mai multe |
Natura a fost foarte generoasa cu România, tara a carui relief nu este doar variat dar si armonios distribuit. Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos reprezentat de câmpii, de vaile râurilor si de Delta Dunarii. Principala caracteristica a reliefului românesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru. Muntii se intind in forma de arc in partea centrala acoperind 31% din suprafata tarii, dealurile si podisurile care pornesc in continuare ocupa 36%, iar câmpiile, ce se intind in sudul si in vestul tarii, cam 33%.
Câte ceva care vă face să îndrăgiţi Munţii României, asta dacă ar mai fii nevoie. |
 |
Pornind din centru cu Podisul Transilvaniei (cu o altitudine de 400-600m) care e incercuit ca de o coroana de Muntii Carpati (cu inaltimi ce depasesc 2500 de m, cel mai inalt fiind varful Moldoveanu, 2544m) continuam cu dealurile care incing ca o curea muntii (ele nu depasesc 1000 de metri inaltime). Peşterile noastre |
 |
La est si la sud Carpatii se continua cu Subcarpatii, care au o geneza similara cu a muntilor dar inaltimi mai mici (1000-500m), si la vest cu Dealurile de Vest, care nu depasesc 300-400 m altitudine. In est si sud-est se intind doua platouri - Podisul Moldovei si Podisul Dobrogei cu inaltimi intre 400 si 600 de metri. Câmpiile - vechi funduri de mari si lacuri - acopera apartea de sud si cea de vest a tarii si sunt joase si foarte plate. Intre Carpati si Dunare se afla Câmpia Româna, "grânarul" tarii, iar in vestul tarii se intinde Câmpia de Vest, strabatuta de multe râuri. Asezarea in scari a reliefului duce la aceeasi dispozitie a climei, solului, vegetatiei si faunei si implicit a asezarilor umane.Imagini din: Muntii Ceahlau, Podisul Mehedinti, Câmpia de Vest |
Apele noastre - RÂURI SI LACURI |
Râurile
Reteaua de riuri are forma radiala, 98% dintre râuri izvorand din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin intermediul altor râuri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul României, se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele râuri sunt: Mures (761 km pe teritoriul României), Prut (742 km pe teritoriul României), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul României), Ialomita (417 km), Somes (376 km pe teritoriul României), Arges (350 km). |
 |
 |
Lacurile
Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati).acurile glaciare se intâlnesc in Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In afara de acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de |
pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stânca-Costesti(5,900 ha)pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe râul Bicaz (3.100 ha).
mai multe...Apele României |
România are o clima temperat continentala de tranzitie, specifica pentru Europa centrala, cu patru anotimpuri distincte. Diferentele locale sunt cauzate de altitudine si nesemnificativ de influentele oceanice in vest, de cele mediteraneene in sud-vest si continentale in est. In timpul iernii temperatura medie scade sub - 3°C si pe timp de vara se situeaza intre 22°C si 24°C. Temperaturile medii anuale sunt de 11°C in sudul tarii si de 8°C in nord.Temperatura minima inregistrata a fost de - 38.5°C la Bod, in Depresiunea Brasov, iar cea maxima de + 44.5°C la Ion Sion in Baragan. Media anuala a precipitatiilor scade usor de la vest catre estul tarii. |
 |
Media anuala a precipitatiilor cazute este pe total de 637 mm, cu valori mai mari in zona de munte (1.400 - 1.000 mm/an) si mai scazute in Baragan (500 mm/an), Dobrogea si Delta Dunarii (400 mm/an). |
 |
Aeroporturi:
Cel mai important aeroport international este Bucuresti-Otopeni (deschis in 1970), situat la 18 km de Bucuresti (el a preluat zborurile externe de la vechiul aeroport civil de la Baneasa). 15 orase au aeroporturi: Constanta - Mihail Kogalniceanu, Timisoara, Arad, Sibiu, Suceava (toate si pentru trafic international), Bacau, Baia Mare, Caransebes, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Oradea, Satu Mare, Târgu Mures, Tulcea. |
Porturi:
Cel mai mare port românesc si de asemenea cel mai mare port la Marea Neagra, cu un trafic de peste 80 milioane de tone pe an si care poate primi vapoare de peste 150.000 dwt este Constanta (ridicat pe locul vechii cetati Tomis, fondata de greci in secolul al VI-lea i.e.n.). Alte porturi la Marea Neagra sunt Mangalia ( vechea colonie greaca Callatis, datând tot din secolul al VI-lea i.e.n.) si Sulina. |
 |
| Principalele porturi la Dunare, multe din ele datând inca din vremea romana, sunt: Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Turnu Magurele, Giurgiu, Oltenita, Calaras, Cernavoda. Trei porturi - Braila, Galati si Tulcea - sunt atat porturi fluviale cat si porturi maritime, putând primi nave de peste 7500 dwt si cu un pescaj de 7 m. |
 |
Canalul Dunare-Marea Neagră:
Construit intre 1975 si 1984, canalul leaga Dunarea (la sud de orasul Cernavoda) cu Marea Neagra (la Agigea, la sud de Constanta) si scurteaza drumul spre Constanta cu aproape 400 km. Canalul, care poate fi utilizat in ambele sensuri, are o lungime de 64,2 km, o latime intre 110 si 140 de metri si o adâncime intre 7 si 8,5 metri, si poate primi nave cu un pescaj de pâna la 5,5 metri. Odata cu deschiderea pentru trafic in 1992 a canalului Main Dunare de pe teritoriul Germaniei a fost realizata legatura directa intre Marea Neagra si Marea Nordului (intre porturile Constanta si Rotterdam). |
Varietatea si bogatia atractiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile - cu avionul, masina, trenul sau vaporul. Dupa ce a petrecut o vacanta in Romania unui turist ii trebuie doar o ora de zbor cu avionul pentru a ajunge in fostele capitale ale Imperiului Habsburgic (Praga, Viena, Budapesta), in metropolele bimilenare din Peninsula Balcanica(Atena, Istanbul) sau in capitalele lumii slave (Kiev, Cracovia, Zagreb).Ospitalitatea românilor si sufletul lor deschis vor transforma o |
 |
scurta vacanta intr-o experienta de neuitat despre caldura si prietenia umana. Va oferim o scurta paralela turism si istorie in România, o prezentare generala a zonelor geografice si a principalelor zone turistice si o harta turistica a României.
Principalele puncte turistice din România sunt: capitala tarii (Bucuresti), Litoralul Marii Negre cu statiunile sale (Mamaia, Eforie Nord, Neptun etc.), Delta Dunarii, Muntii Carpati, in special Valea Prahovei si Poiana Brasov (zonele montane cele mai frecventate), Bucovina (situata in nordul Moldovei) cu vestitele mãnãstiri si biserici, ale caror picturi exterioare (datand din sec.XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramures, sudul Transilvaniei, incluzand si tinutul Hateg si zonele inconjuratoare (leaganul civilizatiei dacice) si Nordul Olteniei.
Pe lânga aceste zone turistice in România sunt multe alte centre turistice, orase si statiuni. Ele includ orasele cu vestigii medievale: Iasi (vechea capitala a Moldovei), Cluj - Napoca (cel mai important oras al Transilvaniei medievale), Timisoara (oras multietnic si multicultural din Banat), Brasov, Târgoviste (capitala Munteniei, inainte de Bucuresti), Sibiu, Sighisoara etc. Fluviul Dunarea la Portile de fier, masivul Fagaras (cu cel mai spectaculos relief alpin din România) sau Parcul National Retezat din Carpatii Meridionali incanta vizitatorul cu frumusetea lor fara pereche.
Locurile istorice si mediul lor natural sunt puncte de atractie pentru turistii straini, si nu numai, datorita legendelor populare locale (de ex. legenda lui Dracula).
Reteaua de cazare a turistilor include in jur de 3000 de unitati de cazare cu un total de 290000 de locuri de cazare. Dintre ele sunt cam 900 de hoteluri si moteluri cu in jur de 170000 de locuri de cazare. Privatizarea serviciilor de turism este in plina desfasurare; doar una din sase unitati hoteliere este privata.
Numarul de turisti care solicita cazare in fiecare an este in jur de 6,5 milioane, capacitatea de cazare fiind utilizata in proportie de 40-45% in ultimii ani. In 1996 România a fost vizitata de 5,2 milioane de straini, 5,7 milioane de români calatorind in tari straine, dar cei mai multi dintre ei in tarile vecine. |
| --------Rezervari la hoteluri:
|
--------Inchirieri masini:
--------Pagini de turism:
|
Primele asociatie sportive din Romania a fost infiintate la mijlocul secolului 19. Una din primele s-a numit "Societatea de dare la semn" (infiintata in timpul domniei lui Al. I. Cuza - 1859-1866). In primii ani ai secolului 20 s-au extins sporturi ca box, ciclism si mai tarziu jocurile de echipe. Primul meci de fotbal s-a jucat la Timisoara in 1902 iar in 1910 a fost infiintat primul club de rugby in Bucuresti.
Doi ani mai tarziu a fost infiintata in capitala Federatia Societatilor Sportive din Romania, fiind urmat de infiintarea Comitetului Olimpic Roman in 1914. Prima institutie de invatamant superior in acest domeniu, Institutul National de Educatie Fizica, si-a deschis portile in 1923. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale sportivi romania au obtinut primele victorii in concursuri internationale.
Prima medalie olimpica, una de bronz, a fost castigata la Paris in 1924 de catre echipa de rugby; ea a fost urmata de una de argint la cursele de cai la Olimpiada din Berlin din 1936. Primele titluri de campion mondial au fost castigate in 1934 si 1936 la sanie, in timp ce boxul romanesc obtinea primul titlu european in 1930 prin Lucian Popescu.
Dupa cel de al doilea razboi mondial, in timpul regimului comunist sportul a fost considerat "un domeniu de interes national" si misiunea lui era, la fel ca si in cazul celorlalte state est-europene, de a creste prestigiul nu numai a tarii dar si a regimului pe scena lumii. In termeni materiali de infrastructura, acest lucru a fost benefic. Au fost facute investitii semnificative in centre sportive, echipament si aparatura; doua ore de sport pe saptamana erau obligatorii in tot ciclul scolar si au fost infiintate scoli sportive cu antrenamente intensive.
Stadioane, terenuri de sport si sali de sport au fost construite in marile orase, dar nu multe piscine si patinoare. Sportul de masa era incurajat. Pe de alta parte, acest lucru era insotit de un control atent si o coordonare a performantelor sportive.
Sportivi romani au avut tot timpul statut de amatori, sportul profesionist nu a fost acceptat de autoritati. Un "Comitet National", mai tarziu denumit "Uniune", iar apoi "Consiliul national pentru educatie fizica si sport" cu statut de minister, coordona toate activitatile sportive la nivel national. De a lungul ultimei jumatati de secol fotbalul a ramas cel mai popular sport. Celelalte discipline erau mai mult sau mai putin populare in functie de succesele internationale obtinute in concursurile internationale.
In anii 50 s-au inregistrat succese notabile la tenis de masa feminin, tir, box, lupte si haltere. La Jocurile Olimpice de la Helsinki (1952), Iosif Sarbu a adus prima medalie de aur (la tir). In anii 60 si 70 in atletismul feminin au fost performante deosebite. Intre anii 1957 si 1961 Iolanda Balas a imbunatatit recordul mondial la saritura in inaltime de 14 ori si a castigat medalii de aur la Jocurile Olimpice din 1960 si 1964.
La caiac-canoe tara noastra s-a impus prin echipe de exceptie ce au creat adevarate scoli care au pastrat in acest sport Romania pe primele locuri in lume. Canoistul Ivan Patzaichin, originar din Delta Dunarii, a fost de patru ori campion olimpic (Mexico City - 1968, München - 1972, Moscova - 1980 si Los Angeles - 1984) si a castigat de sapte ori titlul olimpic si mondial intre 1970 si 1983.
Prin Ion Tiriac si Ilie Nastase (ultimul fiind castigatorul marelui premiu FILT in 1972 si 1973) Romania a fost de trei ori la finalista in Cupa Davis, fara insa a o castiga vreodata. Multumita acestori mari sportivi, tenisul este foarte popular in Romania.
Printre sporturile de echipa cu traditie deosebita este handbalul, mai intaii handbalul femini si apoi cel masculin, care au oferit oportunitatea atat echipei nationale cat si echipelor de club sa urce rapid pe scara valorica europeana, mondiala si olimpica. 1976 a fost anul care a adus celebritatea scolii romanesti de gimnastica, gimnastele romance mentinandu-se in elita mondiala si in prezent. La Jocurile Olimpice din Montreal din 1976 Nadia Comaneci a castigat trei medalii de aur, una de argint si una de bronz.
Dupa colapsul regimului comunist in Decembrie 1989, sportul romanesc a intrat si el intr-o perioada de tranzitie. Implicarea statului a scazut si la fel si sursele de finantare. Si totusi dinamismul celor 45 de federatii de specialitate, eforturile cluburilor, care la randul lor au fost restructurate, a adus Romaniei un total de 18 respectiv 20 de medalii, la ultimele doua editii ale Jocurilor Olimpice - Barcelona (1992) si Artlanta (1996) - ajungand ca Romania sa ocupe locul 14 pe natiuni (cu 4 medalii de aur la fiecare olimpiada). In ultimii ani au fost obtinute rezultate notabile in gimnastica feminina, canotaj, box (Mihai Leu a obtinut centura de campion mondial profesionist) si, bineinteles, la fotbal, Romanii avand participari remarcabile la ultimele trei editii ale Cupei Mondiale.
Sporturile de iarna, inotul si ciclismul, in schimb, au fost un fel de Cenusarese. De remarcat ca sportul traditional al Romaniei, oina (apropiat de baseball) nu a fost niciodata popular nici printre sportivi nici printre spectatori.
Rezultatele Romaniei la Olimpiade si legaturi catre alte pagini dedicate sportului romanesc. |
|
|
PATRIA NOASTRA, ORIUNDE NE-AM AFLA, E LIMBA ROMÂNEASCA
IN CARE AM CRESCUT SI-N CARE
SA NE-AJUTE DUMNEZEU
SA NE PUTEM CRESTE
COPIII...SI, POATE,
NEPOTII.
ASTFEL,
CHIAR SI DINCOLO DE MOARTE,
VOM RAMÂNE PENTRU TOTDEAUNA ...
A C A S A.
Daniela-F.Păun |
Mult e dulce si frumoaså
Limba ce-o vorbim,
Altå limbå-armonioaså
Ca ea nu gåsim.
Saltå inima-n placere
Când o ascultåm
Si pe buze-aduce miere
Când o cuvântåm.
Românasul o iubeste
Ca sufletul såu.
Vorbiti, scrieti româneste,
Pentru Dumnezeu! |
Acest nume a fost adoptat in 1862, dupa formarea statului national prin unirea a doua principate românesti, Moldova si Tara Româneasca, in 1859. STEAGUL NATIONAL (proportia 3/2) trei dungi verticale de aceeasi dimensiune: rosu, galben si albastru (langa port-drapel). In decembrie 1989 emblema de pe dunga galbena a fost indepãrtatã.
Tricolorul a fost adoptat ca steag national in timpul revolutiei din 1848 din Tara Româneasca. STEMA (din 1992) FORMA DE GUVERNÃMÂNT Republicã. ZIUA NATIONALA 1 decembrie a fost adoptata ca zi nationala in 1990, reprezentând sarbatorirea marii adunari de la Alba Iulia unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România si care simbolizeaza unirea tuturor românilor intr-un singur stat national.
SÃRBÃTORILE LEGALE 1 si 2 ianuarie (Anul Nou), a doua zi de Pasti, 1 mai, 1 decembrie, 25 si 26 decembrie (Crãciunul). IMNUL DE STAT (din anul 1990) Desteapta-te romane, din somnul cel de moarte/ In care te-adancira barbarii de tirani. Versuri: Andrei Muresanu, muzica: Anton Pann.
LIMBA OFICIALA Limba românã este limba materna a aproape 90% din populatia tarii. Reprezentanta estica a familiei de limbi romanice, româna provine direct din latina. Locuitorii apartinand minoritatilor etnice sunt liberi sa isi foloseasca limba materna in scoli, administratie, justitie, media si cultura.
LIMBI STRAINE Cele mai importante limbi straine folosite in România sunt : engleza, franceza si germana. De la mijlocul secolului al XIX-lea si pâna prin anii '60, cea mai importanta limba straina folosita in România era franceza, urmata de germana.
TIMPUL STANDARD Europa de Est (GMT + 2 ore). Din anul 1979, din ultima duminica din martie pana in ultima duminica din septembrie, se trece la ora de vara (GMT + 3 ore). Romania are acelasi fus orar cu Republica Moldova, Finlanda, Grecia, Israel, Egipt si Republica Africii de Sud. UNITATI DE MASURA Sistemul metric este in vigoare inca din 1866.
MONEDA 1 leu (plural - lei) = 100 bani (singular ban). Convertibilitatea interna a leu-lui a fost introdusa in noiembrie 1991. RELIGIA SERVICIUL MILITAR Obligatoriu, pentru o perioada medie de 12 luni, pentru barbati avand varsta peste 20 de ani (exceptand cazurile stipulate de lege).
RELATII INTERNATIONALE Romania are relatii diplomatice si consulare cu 164 de state si este tara membra in ONU, IAEA, IBRD, FAO, IFAD, GATT, ICAO, ILO, IMO, WMO, WIPO, WHO, UNIDO, ITU, UNESCO, UPU. In 1993 Romania a devenit membru asociat in EEC si EFTA si al 32-lea membru in Consiliul Europei. Pe data de 26 ianuarie 1996 Romania a fost primul stat din Europa de Est care a semnat la Bruxel "Parteneriatul pentru Pace" a lui NATO.
De la 1 ianuarie 2007 România este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. |
ISTORIA ROMANIEI - sinteza |
Aflata la rascrucea civilizatiilor, daruita cu o natura armonioasa, România a adus fiinta sa specifica in concertul istoriei si culturii universale, stand marturie unei istorii pe cat de framantate pe atat de glorioase. Negresit, istoria românilor este parte a istoriei europene, si poate una dintre cele mai pline de evenimente.
Aidoma celorlalte popoare romanice, poporul român a aparut in istorie in mileniul intii al erei noastre, si a ramas, fara intrerupere, in acelasi spatiu geografic, din timpuri stravechi si pana in prezent. Acesta este pamantul pe care la inceputul mileniului doi i.e.n., au poposit strămoşii săi, de obârşie tracica. Vezi un frumos articol
|
Astazi, românii sunt singurii urmasi ai lumii romane rasaritene, iar limba lor, impreuna cu spaniola, franceza si italiana, este una dintre principalele limbi de sorginte latina. Poporul român, prin insasi numele sau român, (provenind din latinescul romanus) venereaza pana in clipa de fata Pecetea Romei, o amintire ce va dainui prin numele adoptat de statul natiune România.
Poporul român este o insula de romanitate intr-o mare de popoare slave si ugro-finice, intr-o zona bantuita vreme de mai bine de un mileniu de toate valurile migratoare cunoscute de Europa. De credinta crestin-ortodoxa, românii au trait incapand cu Evul Mediu si pana in timpurile moderne in trei principate invecinate, de sine statatoare: Tara Româneasca, Moldova si Transilvania.
|
Cu toate ca s-au aflat in calea marilor campanii de cucerire duse de Imperiul Otoman, Imperiul Tarist si Imperiul Habsburgic, românii si-au pastrat entitatea statala, credinta si civilizatia, in vreme ce regatele invecinate, cum ar fi Bizantul, Bulgaria, Serbia, Ungaria sau Polonia, au disparut de pe harta Europei. Ulterior, in 1859, cand aceiasi mari si puternici vecini li s-au aratat ostili si le-au declarat fatis aceasta adversitate, românii au reusit totusi sa infaptuiasca unitatea nationala, proces definitivat in anul 1918.
La sfarsitul primului razboi mondial, visul nutrit de veacuri - cel al reunificarii tuturor românilor in interiorul unui singur stat-natiune- devine realitate, fiind obtinut cu pretul a mai mult de 800.000 de vieti.
|
Cele doua decenii de cert progres economic si reala afirmare politica si culturala, care au urmat au fost brusc curmate indata dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, in anul 1940, cand o treime din suprafata si populatia tarii este desprinsa de trupul ei. In 1945, dupa 4 ani de razboi si 700.000 de vieti pierdute, traditiile democratice ce au dainuit (cu toate imperfectiunile inerente) vreme de un secol, sunt infrante de trupele sovietice si de impunerea fortata a regimului comunist.
Sperantele trezite in anii 1960-1968 de relaxarea de modelul sovietic, sunt repede infirmate prin venirea la putere a celui mai asupritor si absurd regim totalitar - cel al dictatorului Nicolae Ceausescu.
|
Acestui regim i se va pune capat prin revolutia din decembrie 1989, care incheie golul istoric trait de România vreme de 45 de ani, si inaugureaza o fila noua in istoria contemporana a României.
Acum sunt create conditiile pentru desprinderea definitiva de regimul comunist si trecerea la restaurarea societatii democratice bazate pe multipartitism si economie de piata. Desprinderea ireversibila de trecutul totalitar a fost marcata de mai multe etape semnificative: adoptarea Constitutiei la 21 noiembrie 1991, alegeri legislative si prezidentiale libere (mai 1990 si septembrie 1992). |
Figuri reprezentative ale stiintei si tehnologiei romanesti |
| Stiinta si tehnologia informatiei
|
| Stiinte istorice si sociale
|
ORGANIZAREA INSTITUTIONALA |
|
ro-oriunde.com 
